Am vrut sa fiu un “eu”,
Un om, un geniu sau un semizeu.
O pasare, un rau, o flacara, un bob de grau.
Un “cineva” pe asta lume, despre care sa se spuna numai “lucruri bune”…
Un om bun la toate si la toti
De la bunici, adulti, pin-la nepoti.
Sa-nveselesc si multumesc pe tata lumea,
Ne-ntelegind ca-n asta viata nu o sa mai tina “gluma”.
Nimic nu mai era precum a fost
Ca toate au folos si au un rost.
Ca vorbele si faptele sunt una
Cuvintul dat ti-l tii intotdeauna.
Ca drumul “drept” inseamna si urcus
Nimic din ce-ti propui nu se petrece-acus.
Rabdarea si iubirea se insotesc cu ura si furia
Te-nvata in fiecare zi ce-I viata
Mergind cu fapta, constiinta, nu povata…
Sunt ani de truda, renuntari si de-amagiri
Traind din pacaleli, promisiuni si amintiri.
Si cauti in jurul tau, in ceilalti si-n toate
Ce stii c-aveai si tu cindva pe ‘saturate”.
Cand erai TU acel real, adevarat
Curat, frumos, imaculat, iluminat
Legat la SURSA TA DIVINA
Si-acuma esti un amarit de bot de tina.
‘Uitat aici de Dumnezeu,’
Luptind sa fi cind OM, cind SEMIZEU.
Descoperind mereu, trecut, prezent si viitor
Iubiri si suferinte, trairi ce vin si mor.
Vesnic descoperind ca-ti este dor
De locu-acela-ndepartat
Pe care banuiesti ca l-ai uita.
Cand dor mi-a fost de ‘lumea cea de jos”
M-am coborit din locul-acela luminos.
Sa stiu, sa cercetez, sa traiesc si sa cunosc
Ce sursa a creat atit de natural
Iar eu sa ma intorc la EA atit de ‘GENIAL”
Dar, dupa ce, acum si-n fiecare viata
Descoperind sa fiu EU INSUMI si fara vreo povata.
Sa merg pe drumul in spirala
Ce ma inalta spre Soare si dincolo de el,
Acolo-n CENTRU, unde TOTUL ESTE SUNT
Acolo unde mergem cu totii rind pe rind.
Dar dupa ce vom spune celor care cauta…
Iubitilor sa stiti, ca drumul catre SURSA
Nu e fortat, ca TOTUL urca
Firesc si natural si cu IUBIRE,
Ca numai mintea si egou-si ies din fire.
Ca liniste si pace-i peste tot
Doar omul nu o vede ca-devenit robot.
Robit de ginduri si ambitii si dorinte,
Ce-aduc in viata lui doar fuga nesfirsita, dezamagiri si suferinte.
Te-nvirti in cerc,si-n loc de bucurie, veselie
Te-neci in griji, dureri si datorie,
Pe care-apoi tot vi sa o platesti
Si de nu esti treaz, mai rau te pacalesti.
Te-ncari, te-mpovarezi si mori
Si-o iei de capat, iarasi, si din zori
Te nasti, si iarasi tot asa
Pinantr-o clipa, cind ai inteles
Ce minunat si simplu mai era.
Ca EU SUNT TU, CA NOI SI VOI
Suntem eroi si zei si oameni Dumnezei.
Ca suntem surse si intentii
Ca suntem pin-la urma Creatori
Si nu cum crede mintea noastra, doar simplii muritori.
Ca suntem TOT, ca suntem UNIVERS
Ca suntem stele si ca suntem vers,
C-am fost si suntem si vom fi
PICURI DE DUMNEZEU SI SINTEM VESNIC
VII ……!
astroelio 